joi, 4 martie 2010

Incercare pe Wordpress

Incepind de astazi ma gasiti pe Wordpress. Inca e in faza experimentala, asa ca o sa va rog sa'i iertati design'ul. Ba chiar astept comentarii pe acolo despre felul in care se vede.

Pentru un timp o sa'mi arunc un ochi si pe aici, asa ca o sa raspund la eventualele comentarii. Pina una alta, toate postarile si comentariile de aici au fost importate si acolo.

Va astept.

miercuri, 3 martie 2010

Lecturi Urbane

Aseara au fost Lecturi Urbane si Matasari 17. Amindoua binevenite dupa perioada solicitanta dinainte de 1 Martie, ne'au scos din rutina zilnica si din casa.

Lecturi urbane este o initiativa civika.ro despre care puteti citi mai multe chiar la ei pe blog. Pentru mine a insemnat o ora jumate de pauza de lectura. M'am urcat, impreuna cu alti 150 de oameni (aproximarea mea, habar n'am daca este sau nu realista) si "Dupa amiaza unui faun" a lui Cesares in metrou la Unirii, am mers pina la  Pipera, inapoi pina in Berceni si iarasi pina la Unirii. Metroul s'a transformat dintr'o data intr'o imensa sala de lectura. Chiar am avut senzatia ca ceilalti pasageri, neimplicati in actiunea noastra, au pastrat nivelul conversatiilor la minim, parca pentru a nu ne deranja cititul. Unii dintre ei, cei cuminti si dornici de lectura, chiar au primit carti pentru a ni se alatura.

Inevitabil :), cu ocazia asta s'au facut si multe fotografii. De vazut nu le'am vazut decit pe ale lui Stelian, unul dintre cei mai faini fotografi pe care am avut ocazia sa'i cunosc pina acum. Recomand cu caldura o plimbare pe la el prin galerii.

A fost apoi Matasari 17, un mic party cu ocazia zilei de 1 Martie, cu machiaj si coafura, vin fiert si taclale. Ba, pe alocuri am mai si dansat. Matasari 17 este proiectul lui Iulian, o casa de pe strada "fetitelor", pe vremuri, unde acum locuiesc 4 tineri artisti cu un proiect si vointa de a'l duce la capat. Aici ne intilnim din cind in cind, ba la o "social networkeala", ba la un teatru, ba la un Art Tweet Meet cu Andreea si Alina. Un loc frumos, cu oameni frumosi.

Ceea ce este entuziasmant la cele 2 proiecte este ca acopera un gol din viata Bucurestiului, ceva ce simteam ca'i lipseste in comparatie cu alte capitale ale lumii civilizate. Nu stiu cit impact vor avea si cit vor supravietui dar stiu ca din ce in ce mai multi oameni tineri refuza sa mai traiasca ceea ce le'a fost dat, refuza sa se mai complaca in plinsete despre "greaua mostenire", refuza sa mai astepte sa vina altii cu solutii pe care ei sa le urmeze si devin ei insisi promotori ai schimbarii. Si mai stiu ca in nu foarte multi ani de acum incolo, fara absolut nici un ajutor de la "stat", fara vaicareli sterile, in Bucuresti vor prinde contur un "Soho" si un "Broadway", vom avea o viata artistica solida departe de managementul artistic ministerial, departe de scandalurile pe marginea fondurilor alocate, departe de batalia poneilor roz cu svastica.

Si inca un lucru fain, actiunile de genul asta mi'au dat energia necesara pentru a ma apuca de un proiect propriu pe care il planuiesc de ceva timp. Daca exista actiuni artistice paralele actiunilor "oficiale", de ce n'ar exista si un manual de fizica paralel. Un manual pentru liceu care sa faca fizica frumoasa si atragatoare si nu sterila si respingatoare cum o fac manualele de acum. Si, mai ales, un manual gratuit, facut din dragoste si cu dragoste si nu lucrat pe genunchi pentru a scoate cit mai repede si cit mai multi bani.

Hai ca viata redevine interesanta, cu toata criza de pe capul nostru, cu toate metehnele balcanismului nostru. Pina la urma s'ar putea ca blestemul ala chinezesc ("iti doresc sa traiesti in timpuri in care se scrie istoria") sa nu fie pina la urma un blestem. Pina la urma e doar o chestiune de raportare la evenimente.

Va astept in Matasari, cu o carte in metrou si cu alte sugestii de actiuni similare.

duminică, 28 februarie 2010

Disparitie de ... Martisor

Vad ca lumea incepe sa'mi duca dorul. E drept, am cam disparut in ultima vreme. Am legat fundite, am printat etichete, am ambalat martisoare, am lacuit bijuterii, am facut suporturi pentru folie care sa ne protejeze de ploaie, am dat gauri cu bormasina la 2 noaptea. Iar in ultimele 4 zile am inghetat impreuna cu Andreea la Muzeul Taranului Roman la tirgul de Martisor.

Una peste alta a meritat, chiar daca am un junghi mare in spate si mult frig in oase. A fost fain sa constat ca un obicei pe care il credeam cazut in derizoriu inca mai este viu. A fost fain sa vad ca inca exista multi oameni care cauta un martisor aplicind aceleasi criterii estetice pe care le utilizeaza cind isi cumpara o bijuterie si nu fac din el o obligatie de care trebuie sa scapi repede.

O alta experienta faina a fost constatarea (cu analiza pe un esantion foarte larg) diversitatii gusturilor umane. Este interesant sa vezi cum cineva priveste un lucru ce tie ti se pare cel mult neutru si aceasta ii provoaca o explozie de entuziasm sau, pe dos, privind cu dezgust profund ceea ce tie ti se pare adorabil.

Apoi barbatii... barbatii veniti singuri la cumparat de martisoare sint de'a dreptul deliciosi. Incurcati, fisticiti, convinsi ca orice vor alege nu va fi bine, te privesc cu ochi rugatori sa'i scapi de calvar. Daca ar putea sa delege complet responsabilitatea alegerii gresite, ar plati pentru asta. Ah... sa nu uit. A aparut un nou tip de cumparator masculin de martisoare: masculul corporate. Acesta vine cu liste detaliate, rezultatul unei analize complexe si indelungate, probabil un excel printat. Pentru el martisoarele sint inca un task, cu dead-line draconic si esec exclus.

De final, nu pot sa nu ii mentionez pe vecinii nostri din Tirgu Mures care ne'au torturat cu mirosuri apetisante de kürtőskalács, tortura pe care au imblinzit'o luindu'ne de crescut si hranindu'ne gratis cu kürtős aburind.

Miine o sa fim iarasi la MTR pentru cei intirziati cu cumparaturile. Sper sa ne tina puterile. Iar de poimiine ma intorc incetisor in blogosfera.

luni, 25 ianuarie 2010

Inevitabil... violet

Timp de vreo 2500 de ani, daca incepem sa numaram doar de la Socrate, Europa s'a straduit sa construiasca o metoda solida de descriere a realitatii. Am pus, incet, incet, bazele logicii, am inventat matematica, calculul diferential, am vorbit despre epistemologie, despre teoria falsificarii si paradigma rationala. E drept, metoda la care am ajuns acum inca mai lasa pe dinafara, pe ici, pe colea, citeva lucruri, unele chiar esentiale, dar, in mare, viata europeana s'a reformatat pornind de la ratiune.

Tot cam de pe atunci ne gindim si la democratie. Am trecut prin bucata noastra de istorie bizara in care democratia nu si'a avut locul, dar, una peste alta, ne'am straduit sa ajungem intr'o situatie in care individul sa nu mai fie sclavul arbitrarului, sa poata decide pentru el insusi, sa'si poata spune parerea, sa'si duca viata dupa cum il duce capul, cu restrictii minimale. Mai mult, am ajuns sa facem obiect al mindriei faptul ca, rezultat al ratiunii si democratiei, sintem in stare sa gazduim printre noi oameni cu cele mai ciudate reprezentari ale realitatii, sa facem din asta forta noastra si nu slabiciunea, plecind de la premiza ca diversitatea ne tine ochii deschisi si ne ajuta sa privim adevarul din mai multe unghiuri, ferindu'ne de fundamentalisme, prejudecati si rigiditate. Dar, desi luate in serios, aceste reprezentari sint totusi marginale, ele nu traseaza trendul general al societatii, doar il imbogatesc cu propria culoare.

Ei bine, la 2500 de ani de la Socrate, intr'un stat european ce se doreste aliniat cu viziunea generala europeana asupra vietii sociale, asupra dreptului, asupra libertatii persoanei, educatiei si ce'o mai fi pe acolo, intr'un astfel de stat, deci, a aparut dintr'o data... flacara violeta. Si nu oriunde, nu la margine, ci chiar la cei care decid, la cei care traseaza trenduri. Au aparut vrajitori la Curte, in curind o sa vedem tichii tuguiate albastre cu stelute, pentagrame si rune pe peretii Cotroceniului, politicieni cu amulete in loc de cravata sau papion, Ministerul Magiei, ministrul secretar de stat pentru comunicarea cu planurile astrale, inorogi V8 si altele asemenea.

Stimati domni, treziti'va'ti. Daca aveti pasiuni pentru stiintele oculte pastrati'le pentru budoarul domniilor voastre. Macar doar pentru faptul ca toate acele teorii pe care le invocati implica un grad inalt de distantare de lumesc, de pasiuni, de bani si onoruri goale. Macar pentru faptul ca ele sint incompatibile cu setea dumneavoastra de putere, pentru faptul ca implica ascetism si nu Q7, abstinenta si nu yachturi, distantarea de carne si nu vile si plecaciuni din partea subordonatilor.

Sinteti incoerenti domnilor, teribil de incoerenti, asa cum doar niste copii pot fi. Maturizati'va! Si daca nu sinteti in stare, va rugam frumos sa va dati la o parte si sa lasati pe altcineva care e in stare, retrageti'va la dumneavoastra in Loja si jucati'va de'a misterele antice, ritualurile si invocatiile, face'ti acolo pase magnetice.

Si daca tot sinteti la pase, poate incercati si putin joc de glezne.